Cât de bine ne cunoaștem orașul?

Partea a –IV-a

Palatul Jean Mihail-Muzeul de artă

 Clădirea palatului Jean Mihail din Craiova, realizat între anii 1899 și 1907, după planurile marelui arhitect francez Paul Gottereau, la cerința unuia dintre cei mai bogați oameni din România , pe vremea aceea , Constantin Mihail, a rămas până astăzi una dintre cele mai importante capodopere arhitecturale.Somptuozitatea clădirii era întregită de materialele folosite , de la stucatura aurită, oglinzile venețiene, candelabrelele din cristal de Murano, marmura de Carrara, mătasea de Lyon cu care erau acoperiți pereții, până la ardezia cu care era acoperit palatul, dar și instalația electrică și încălzirea centrală cu care a fost dotată încă de la început.

Moartea prematură în urma unei boli a lui Constantin Mihail , în 1908, a făcut ca în palat să trăiasca singur fiul cel mic al acestuia, Jean, care  a continuat spre deosebire de fratele său mai mare, Nicolae, care și-a risipit averea la Paris, să își sporească averea, ajungând ca în anii 1920-1930 să devină poate cel mai bogat om din România, el girând statul român în anii crizei economice din 1928-1933 pentru împrumuturile contractate în străinătate. Cu toată bogația lui, el a trăit retras și singur doar într-o cameră din palat, în 1936 când a murit lăsând o avere fabuloasă unei fundații înființată de statul roman, fundație care trebuia să-i lichideze averea prin înființarea de școli, biblioteci, o maternitate, să împartă pământ țăranilor, etc. Bineînteles că toate acestea nu au avut loc, funcționarii fundației nerespectând ultimele dorințe ale acestuia, apoi, din cauza tulburărilor politice care au urmat, nimeni nu s-a mai ocupat de fundație. Pentru prima oară palatul a fost deschis publicului larg, între 21-24 octombrie 1943, cu ocazia expoziției "Săptămâna Olteniei".

Din 1954 palatul găzduiește Muzeul Olteniei din Craiova.

Considerat a fi una dintre cele mai importante și prestigioase muzee din România,la baza formării Muzeului de Arta din Craiova a stat  Pinacoteca "Alexandru și Aristia Aman",înființată în 1908.
Fiind  alcătuită inițial  din tablouri ale  școlilor olandeză, flamandă, italiană și franceză (în mare parte lucrări din secolul al XVII-lea), pictură și grafică de Theodor Aman, artă decorativă românească și străină, pinacoteca  s-a îmbogățit cu lucrări achiziționate de autorități , precum și cu donații, printre care se numară: Cornetti, Glogoveanu, Nicolae Romanescu și Jean Mihail (pictură universală). In 1950 Pinacoteca este preluată de Muzeul Olteniei, iar în 1954 i se alocă actualul sediu, în somptuosul palat Jean Mihail  și devine muzeu de artă.

Muzeul Olteniei

Construită după planurile arhitectului Fr.Billek , clădirea secției de istorie și arheologie  a Muzeului Olteniei a fost inaugurată în 1906, aici funcționând inițial o școală primară . Tot aici, învățau și mulți copii orfani care învățau o meserie, și care vindeau obiecte de artizanat făcute de ei , din fondurile strânse obținându-se fondurile necesare hranei acestora, totul fiind patronat de preoții de la Biserica Madona Dudu. Regimul comunist a desființat fundațiile religioase și școlile particulare, astfel, în 1948 ,  la intervenția  viitorului academician C.S. Nicolăescu-Plopşor şi a colegului său de şcoală – Ştefan Voitec, pe atunci ministru al învăţământului, clădirea a fost acordată Muzeului Olteniei. Aici au figurat iniţial pentru un timp şi Arhivele Statului şi toate muzeele din Craiova.

Muzeul Olteniei își desfăşoară în prezent activitatea în trei secţii: Secţia de Arheologie şi Istorie, Secţia de Etnografie și  Secţia de Ştiinţele Naturii.

Secţia de Etnografie (Casa Băniei)

De pe site-ul muzeului aflăm cum Casa Băniei, monument de arhitectură medievală şi cea mai veche construcţie civilă din Craiova, a fost zidită la sfârşitul secolului al XV-lea de boierii Craioveşti, iar în anul 1699 a fost reconstruită de domnitorul martir, Constantin Brâncoveanu. Din construcţia iniţială a Craioveştilor se mai păstrează doar o parte a pivniţelor.

De-a lungul timpului, în urma numeroaselor evenimente istorice , a incendiilor care au mistuit  clădirea , aceasta a suferit transformări sau modificări arhitecturale.

Astfel, din 1850,  clădirea devine sediu pentru diverse instituţii ale oraşului: Tribunalul Craiovei, Liceul Fraţii Buzeşti, Seminarul local, Arhivele Statului. Din anul 1933, clădirea va adăposti Muzeul Olteniei până în 1948, când trece în folosinţa Mitropoliei Olteniei.

Din anul 1966, vechiul monument de arhitectură brâncovenească găzduieşte Secţia de Etnografie a Muzeului Olteniei.

Secţia de Ştiinţele Naturii din cadrul Muzeului Olteniei ,a funcţionat iniţial în clădirea Prefecturii; între anii 1934 - 1948 s-a mutat în actualul sediu al Secţiei de Etnografie, iar între anii 1949 - 1975 a funcţionat în actualul sediu al Secţiei de Arheologie - Istorie.

Cu toate că pentru o perioadă , între 1975 și 1986, activitatea expozițională a secției de știintele naturii a încetat, datorită lipsei de spațiu,în 13 martie 1986 la parterul clădirii din strada Popa Șapcă nr.8 au fost deschise două expoziții   "Fluturii - petale zburătoare" și "Din lumea animalelor". Au urmat apoi zeci  de expoziții menite să atragă publicul larg oltean.

Muzeul Olteniei a beneficiat de  reabilitare  finanțată din fonduri europene, în cadrul unui proiect cu valoare totală de peste 270 de miliarde de lei vechi, reabilitare în urma căreia a fost realizată și  o aripă nouă, modernă, la standarde europene.