România, țara în care viața unui om nu valorează nimic

România este, probabil, singura țară din Europa în care viața unui om nu valorează mai mult de 2 bani. Expresia contemporană „te omor și te plătesc” pare a nu fi doar o amenințare spusă la supărare. Vedem zilnic cazuri în care  indivizi iresponsabili ucid prin diverse metode oameni nevinovați ca apoi să plătească acolo unde trebuie și ulterior să scape basma curată. Mergând mai departe, acești ucigași, sfidând cinismul, râd în nas rudelor îndurerate („Nu v-am promis că eu îl omor și eu îl plătesc?”) , provocându-le acestora o a doua tragedie după crima propriu-zisă.

 Sunt zeci de cazuri în care conducători auto se urcă în stare de ebrietate la volan, provoacă accidente teribile, dar înarmați cu o mașină puternică scapă fără o zgârietură, nelăsând, din păcate, nicio șansă de supraviețuire nefericiților care au avut ghinionul să se intersecteze cumva. Rezultatul? Șoferul băut, dar cu rang înalt, posesor al unei mașini de teren puternice, supraviețuiește, de partea cealaltă, șoferul nevinovat, împreună cu familia sau prietenii sunt aruncați brutal în ghearele morții.

Deznodământ previzibil. Șoferul, găsit vinovat , este condamnat la  1 an cu suspendare pentru omor din culpă.

Judecând lucid, nu cumva aceste persoane iresponsabile  ar trebui condamnate pentru omor cu premeditare? Fiind în stare de ebrietate, în loc să ia pistolul din sertar, a luat Jeep-ul din garaj, mașina în acest caz, transformându-se în arma crimei.

Mergând pe firul acestor evenimente, ajungem la despăgubirile pe care societățile de asigurare trebuie să le plătească victimelor accidentelor sau acelor rămași schilodiți pe viață. Aici birocrația, respectul față de ființa umană sunt ignorate în totalitate.

Nu pot trece cu vederea cazul real, în care o companie de asigurare, a refuzat să plătească suma decisă de instanță familiei unui decedat într-un accident stradal pe motiv că sunt prea săraci ca să li se cuvină o sumă așa mare.

În țările civilizate, viața și integritatea unei persoane sunt primordiale. Au ajuns la nivelul în care, inclusiv străzile sau trotuarele au polițe de asigurare. În cazul în care, un șofer provoacă un accident și nu are o poliță de asigurare valabilă, primăria sau provincia pe raza căreia s-a întâmplat nefericitul incident să plătească despăgubiri victimelor.

Nu am dat nume, nu am expus cazuri elocvente, dar cu toate acestea opinia publică le cunoaște și, în afară de indignare și resemnare, nu ne rămâne nimic, poate nici speranța că va fi mai bine.

Deschidem televizorul și vedem la știri cum un cocalar de bani-gata ucide pe trecerea de pietoni persoane nevinovate, apoi fuge mișelește, lăsând acele persoane în agonie. Ne uităm mai bine și vedem că victimele nu sunt rudele sau apropiații noștri și răsuflăm ușurați, dar până când? Că peste o oră se întâmplă un alt masacru pe stradă.