Violenţa din desenele animate: între realitate şi percepţie.

Despre desenele animate,ca punere în film,punere în imagini a mai vechilor basme,se poate spune că au violenţa,ca lupta dintre bine şi rău,înscrisă în însaşi definiţia lor conceptuală.Astfel,a deplânge,la modul general,violenţa din desenele animate actuale este oarecum nejustificată.Totuşi,a ne întrebă dacă nu cumva există un specific al violenţei din desenele animate actuale-specific concretizat prin cantitatea violenţei,prin tipul de violenţă pe care îl pun în scenă,prin modurile cum este ea contextualizată sau,de ce nu,prin modul în care este identificată ca atare,ca violenţă,de către copii,specific care se poate constitui într-o problemă atât teoretică,cât şi socială prin urmările pe care le poate avea,este o întrebare legitimă şi de interes pentru sociologie,dar şi pentru publicul mai larg preocupat de problema violenţeitelevizuale în general.

Subiect de interes public şi ştiinţific,violenţa televizuală şi este problema principală pe care o ridică mass-media audiovizuală,cel puţin în partea lor ficţională.

Astfel fie că este vorba despre violenţă fizică,verbală sau psihologică,conţinutul de violenţa al unui program face obiectul discuţiilor atât în mediul academic cât şi în societatea civilă şi chiar în discuţiile cotidiene.Care este influenţa acestei violenţe?

Putem vorbi de efecte pe termen scurt  ale ei,sau avem de-a face cu efecte pe termen lung,greu,dacă nu imposibil de demonstrat?Până unde ar putea merge o protecţie a copiilor faţa de fenomenul violenţei televizuale în condiţiile în care ei trăiesc într-o societate a ecranului,fiind necesar să-i facă faţă la un moment sau altul?Este violenţa televizuală necesară?Reglementarea ei ar insemna cumva impunerea unei cenzuri şi implicit o imixtiune în actul de creaţie?

Toate aceste întrebari şi multe altele apar ca fiind legitime atunci când se pune problema violenţei televizuale.Ştiinţele comunicării au încercat să structureze toate aceste întrebări în două direcţii de cercetare:pe de o parte sunt studiile privind coţinutul de violeţa al programelor televizuale-aici intră cercetarea frecvenţei,duratei,tipologiei şi contextualizarea scenelor de violenţa,iar pe de altă parte sunt studiile privind receptarea şi percepţia acestor scene în rândul publicului- aici intră studiile privind consumul de mass-media, studierea efectelor violenţei televizuale,atât la nivel individual, cât şi la nivelul societaţii, pe termen lung şi scurt, dar şi a studiului percepţiei pe care publicul o are despre cantitatea de violenăa prezentă în diferite genuri televizuale.