Botezul Mântuitorului Iisus Hristos-Boboteaza

Printre obiceiurile tradiţionale, cele ale sărbătorilor de iarnă ocupă, prin amploarea lor, un loc deosebit. Ele se desfăşoară între 24 decembrie şi 6 ianuarie şi au ca evenimente centrale, Crăciunul şi Anul Nou.

Cine studiază sărbătorile româneşti rămâne uimit de cât de multe sunt şi de obiceiurile care le însoţesc. Iată, a trecut Crăciunul şi alte sărbători ne invită să ne bucurăm împreună, în marea familie a  Bisericii, de darurile lui Dumnezeu : Boboteaza, sărbătoarea  Sfântului Ioan Botezătorul sau a Cuviosului Antonie cel Mare… într-o lume în care sărbătoarea creştină este preţuită, există mai multe şanse să creştem copii plini de evlavie pentru cele sfinte.

De-a lungul timpului, oamenii au adăugat sărbătorilor creştine obiceiuri mai vechi, moştenite de la părinţi, la care nu au renunţat tocmai pentru că făceau parte din sărbătoare. Orice zi din calendarul popular se suprapune cu o sărbătoare creştină din care îşi trage seva.

In data de 6 ianuarie, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte botezul Mântuitorului  Iisus Hristos sau aşa cum este cunoscută în tradiţia populară-Boboteaza.

Sfânta Evanghelie ne spune că Iisus a venit din Galileea, pentru a fi botezat de Ioan, care, văzându-l, a spus: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”. Și, ieșind Iisus din apa Iordanului, „cerurile s-au deschis și Duhul lui Dumnezeu s-a vărsat pogorându-se ca un porumbel și venind peste El. Și glas din ceruri zicând: Acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit (evanghelistul Matei 3, 17)”. Practic, Botezul Domnului este o manifestare a celor trei Persoane ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan, Spiritul Sfânt se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer declară că Iisus este Fiul său.Iisus a primit Botezul la vârsta de 30 de ani, vârsta maturităţii la evrei, iar de atunci a început să propovăduiască.

Tot în Evanghelii se spune că, odată cu botezul Mântuitorului se redeschid izvoarelor harului, închise pentru om şi pentru întreaga creaţie, iar rugăciunea rostită la slujba de Bobotează: "Astăzi firea apelor se sfinţeşte...", are o semnificaţie aparte. Harul lui Dumnezeu se pogoară în timpul slujbei de sfinţire a apei doar peste apa pregatită din timp pentru acest moment.

In ajunul şi în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, prin rugăciunile arhiereilor şi preoţilor se sfinţeşte Agheasma Mare; de asemenea, se sfinţesc apele mari şi se purifică mediul înconjurător de forţele malefice.

Apa sfinţită de Bobotează (agheasma) prin harul preoţilor, în cadrul unui ceremonial religios, primeşte virtuţi terapeutice miraculoase şi nu se strică de-a lungul anului; apa sfinţită alungă bolile şi spiritele malefice. Aceasta reprezintă apa „vie", leacul care revigorează trupul şi sufletul. Agheasma se bea dimineaţa, înainte de a mânca, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.

Potrivit tradiţiei populare, în ajunul Bobotezei se fac ritualuri de aflare a destinului: fetele necăsătorite iau de la preot un fir de busuioc sfinţit, plantă investită cu puteri magice, folosită în ritualul de chemare a ursitului. Fata care vrea să-şi afle destinul, trebuie să postească, să se roage şi să pună busuiocul sub pernă, în ajunul sărbătorii. Tot legat de acest obicei, se mai spune că tinerele care vor cădea pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor căsători în mod cert în acel an.

Tot de Bobotează, în unele zonele rurale se mai păstrează obiceiul integrării tinerelor neveste în comunitatea femeilor măritate, prin stropirea tinerelor respective cu apă din fântâna gospodăriei sau dintr-un râu binecuvântat de preot.

În tradiția populară  românească , Boboteaza reprezintă şi  o sărbătoare dedicată purificării naturii, și mai ales a apelor, de forțele râului. Acum se colindă, se prevestește cum va fi  vremea în noul an, sau cum va fi recolta. Vremea din ziua de Bobotează o prevesteşte pe cea din timpul anului. Dacă este crivăţ, roadele vor fi bogate; dacă vremea este mai blândă şi curge apa din streaşină, se face vinul bun. De asemenea, dacă e promoroacă pe pomi, va fi un an îmbelşugat. Dacă în ziua de Bobotează plouă, urmează o iarnă lungă, iar dacă va fi o zi mai călduroasă, se vesteşte o vară frumoasă.De asemenea, se spune că în aceste zile animalele vorbesc, capătând puteri neobișnuite.

 Peste obiceiurile creștine ortodoxe de sfințire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus și multe practici păgane, cum ar fi afumarea grajdurilor și a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe câmp sau colindele însoțite de tot felul de strigături și zgomote. Toate acestea au în general un rol de curațire și de îndepărtare a răului.

Tot în această zi, tradiția ortodoxă cere ca acum să se mănânce piftie și grâu fiert și să se bea vin roșu.