ActualitateAneta Palincas - - 2013-07-21
Filozofic vorbind viața este o luptă din prima secundă până în ultima clipă. Lacrimi, bucurii, fericire, tristețe, speranțe și dezamăgiri, prieteni și dușmani, ne confruntăm în fiecare zi cu bătălii mai mari sau mai mici pe care le câștigăm sau le pierdem, pentru care suntem pregătiți sau nu să le înfruntăm. Cea mai mare încercare este însă, cea care ne pune în fața unor boli necruțătoare, boli pentru care medicina este neputincioasă, boli pentru care nu există decât ameliorări, boli care secătuiesc fizic și psihic. Niciodată nu vom fi pregătiți să ne confruntăm cu aceste situații , mai ales atunci când aceste boli lovesc și doboară persoanele cele mai dragi nouă, părinții, care pe lângă povara vârstei se văd nevoiți să suporte și să lupte cu aceste boli, să suporte dureri și tratamente îndelungate care par, la un moment dat, fără rost.
Este extrem de dureros să vezi cum lupta lor cu viața este pe cale de a fi pierdută, cum își doresc ca toate aceste chinuri să se termine mai repede, cum renunță la orice speranță de însănătoșire. Este și mai dureros să privești cum anumite boli, cum este Alzheimer, transformă mintea acestor bătrâni , până nu demult înțelepți , în mintea unor copii, cum mama sau tatăl tău nu te mai recunosc , cum uită tot ceea ce fac în câteva minute și , te gândești, cum este posibil ca oameni care au muncit o viață, care au învățat și citit, care au crescut și educat copii, pot să se transforme definitiv și ireversibil.
Câtă putere ne-ar trebui să ne privim zilnic părinții în confruntarea finală cu viața, cum luptă cu ultimele puteri pentru a câștiga o oră sau o zi, sau cum își doresc de multe ori să vină sfârșitul mai repede, constienți de durerea și tristețea pe care o provoacă celor din jur.
Ne întrebăm atunci, suntem oare pregătiți vreodată pentru bătălia finală, suntem oare gata să acceptăm pierderea luptei cu viața sau vom încerca până în ultima clipă să ne agățăm de speranță, de gândul că vom reuși să depășim și să învingem finalul inevitabil pentru oricare dintre noi?
Este greu și dureros și niciodată nu vom fi gata pentru această confruntare,tot ceea ce putem face este să ne rugăm și să sperăm, să ne bucurăm de fiecare zi alături de cei dragi, să ne înconjurăm de prieteni și familie,să râdem și să zâmbim, să dăruim și să acceptăm bucurii, să cântăm și să dansăm, să ne bucurăm de fiecare clipă de viață ca și cum ar fi ultima.
Articol salvat de pe zdo.ro. Acest articol este proprietatea zdo.ro şi nu poate fi reprodus fără acordul scris al acestora.