Cât de bine ne cunoaștem orașul?

  Partea a-III-a

În partea a treia a ciclului „Cât de bine ne cunoaștem orașul?”, mi-am propus să vă prezint câteva din splendorile arhitectonice din oraș , care găzduiesc bisericile renumite din Craiova.

Biserica Madona Dudu

Construită în stil brâncovenesc între anii 1750-1756, prăbușită la cutremurul din 1831 și refăcută în 1844, purtând pe pereți picturi ale renumitului Gheoghe Tătărăscu, Biserica Madona Dudu, cunoscută și sub numele de Biserica Maicii Domnului, se înalță maiestuoasă, sfidând parcă trecerea timpului, prima atestare datând din 1758, cei care au construit-o fiind  doi boieri,Constantin Fotescu și Hagi Gheorghe. În cadrul bisericii au funcționat de-a lungul timpului primul spital de alienați mintal din Craiova, prima școală de cântăreți –care a contribuit semnificativ la dezvoltarea și răpândirea muzicii psaltice de origine bizantină precum și o școală pentru fete  , care învățau să țese. Biserica s-a mai ocupat și cu ajutorarea copiilor nevoiași pentru ca aceștia să învețe și să continue studiile, printre  elevii bursieri ajutați de această biserică fiind și Nicolae Titulescu și Constantin Brâncuși. Devenind neîncăpătoare pentru enoriașii în număr tot mai mare, biserica a fost dărâmată doua oară în 1913, războiul care a izbucnit făcând ca lucrările să se amâne până în 1928, când sub îndrumarea lui D.Traianescu, un arhitect cunoscut, lucrările să fie  reluate și terminate între anii 1938-1942. La mobilierul și catapeteasma biserii a lucrat însăși Brâncuși iar  picturile au fost realizate de D.Norocea .Regimul comunist a confiscat toate posesiile bisericii, iar în 1988, biserica a fost complet refăcută din grija mitropolitului Nestor Vornicescu, aici , în pronaosul bisericii fiind înmormântat poetul Vasile Carlova.

Biserica Sf. Dumitru

Originea ei se pierde de-a lungul timpului, prima apariție documentară fiind din 1645, când ctitorul ei, Barbu Craiovescu o menținează ca "Biserica Domnească de Craiova". Evenimentele istorice au trecut peste ea lăsând urme grele care au necesitat ridicarea ei încă o dată din temelii de către Matei Basarab în 1651, reparată de către Constantin Obedeanu, în 1724, când se şi repictează, zugrăveala fiind executată de Teodosie, Andrei şi alţii. Este închisă în 1849 şi rămâne în ruină până la 1889.

Arhitectul Andre Lecomte de Nouy o rezidește între anii 1889 – 1893, picturile au fost realizate de francezii Menpiot şi Bories, toate acestea cu sprijinul Regelui Carol I și Reginei Elisabeta. Catedrala Sfântul Dumitru adăpostește moaştele Sfântului Ierarh Nifon, Patriarh al Constantinopolului, ale Sfinţilor Serghie şi Vah şi ale Sfintei Muceniţe Tatiana.

Din anul 1939, biserica Sfântul Dumitru din Craiova devine Catedrală Mitropolitană.

Biserica Sf.Ilie

Ridicată în stil brâncovenesc, de dimensiuni nu foarte mari, biserica Sf.Ilie poartă până în ziua de azi hramul neschimbat ca în 1720, anul zidirii ei, de către vornicul Ilie Otetelișanu.

Cutremurul din 1838, care a dărâmat mai multe edificii și clădiri , a făcut ca biserica să necesite reparații majore, prin grija familiei ctitorului, Iordache și Grigore Otetelișanu.

Cu toate că refacerea lăcașului a fost radicală, doar clopotnița mai păstrându-se până în 1889, picturile fiind realizate de pictorul craiovean Constantin Lecca, biserica Sf. Ilie a rămas până azi locul unde credincioșii vin cu drag și smerenie să se roage și să simtă ocrotirea Domnului.

Biserica Maica Precista Mântuleasa

Ridicată pentru prima dată pe locul unei alte biserici din lemn, la jumătatea sec. al XVIII- lea, de  către breasla croitorilor, o tradiție împământenită în Craiova, când negustorii bogați și mesteșugarii înstăriți obișnuiau să ridice biserici din cărămidă. In 1896 a fost rezidită , din vechile ziduri nu s-au mai păstrat decât zidurile naosului şi cele ale altarului. 

Biserica    Obedeanu 
Familia Obedeanu, considerată a fi una dintre cele mai bogate familii din Oltenia, a ridicat biserica cu același nume, între anii 1748-1753, numărându-se printre cele câteva biserici din cărămidă din oraș. Funcționând și un spital în cadrul bisericii, aici este  înființată  Școala Domnească , unde se preda și în  limba franceză și greacă. Refăcută și această biserică  după cutremurul din 1838, ea a rezistat până în 1857 când a necesitat reparații capitale, iar pe locul clădirilor din incinta curții bisericii au fost ridicate clădirile școlii primare de băieți și fete ,actuala Școală Obedeanu.

Biserica Sfântul Spiridon 

Zidită în 1758 , ctitoria boierilor Vlădăieni, biserica Sf.Spiridon a fost ridicată în timpul domniei lui Constantin Nicolae Mavrocordat. Dispunând de alte clădiri, moșii și odoare necesare cultului, biserica este amintită de către Dionisie Fotino între bisericile mănăstire ale Craiovei , la 1837.

În anul 1826, în curtea bisericii s-a construit o fântână, iar după cutremurul din anul 1838, au avut loc mai multe reparaţii care însă nu i-au schimbat înfăţişarea. Reparaţiile radicale de la jumătatea secolului al XX-lea au inclus “elemente de compoziţie străină, care au schimbat caracterul bizantin al multor biserici”. În interior s-a reparat pardoseala, s-au reparat stranele şi s-a zugrăvit soclul. 
De pe site-ul Bibliotecii Județene ” Alexendru și Aristia Aman” mai aflăm că între anii 1924-1925, la Biserica „Sfântul Spiridon“ au avut loc reparaţii generale: a fost din nou zugrăvită şi s-a deschis tinda, scoţându-se la iveală frumoşii stâlpi de piatră ce o înconjură. Tot în această perioadă, biserica a fost repictată de către marele pictor craiovean Ion Listeveanu. 
 
Biserica Sfânta Treime Ştirbei 
Ridicată între anii 1765-1768 și ctitorită de Dumitrana Știrbei, văduva lui Constantin Știrbei, Biserica Sfânta Treime Știrbei a fost împodobită de către aceasta cu un policandru cu 24 de sfetnice, precum și cu un clopot pe care scria„acest clopot s-a făcut de dumneaei stolniceasa Dumitrana Ştirboaica şi l-au aşezat la hramul sfintei Troiţe în Craiova”. Refăcută în 1840 de către viitorul domn al Tării Românești, Barbu Știrbei, biserica a fost reclădită din nou după planurile arhitectului care a refăcut și biserica Sf.Dumitru, André Lecomte de Nouy.   În biserică sunt îngropaţi Dumitrache Bibescu şi soţia sa, Catinca Văcărescu.