Sf. Mare Prooroc Ilie Tesviteanul

La 20 iulie Biserica îl prăznuieşte pe Sf. Prooroc Ilie, fiu de preot al Legii vechi. Era din cetatea Tesve a Galaadului, de unde şi numele proorocului, Ilie Tesviteanul. A trăit cu peste 800 de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea lui Ahab, regele evreilor.

Sf. Ilie este patronul verii, al arşiţei şi al frământărilor atmosferice. Este un luptător împotriva răului dar şi un adversar al celor care nu îi respectă ziua, el trimiţând asupra recoltelor grindina şi focul.

Se spune că D-zeu i-a dat Sfăntului Ilie tunetul, să tune şi să trăsnească după diavol, dar când a început credeai că se sfârşeşte lumea. De aceea Dumnezeu, i-a luat mâna şi piciorul drept, pentru că era prea puternic, lăsându-l aşa. Astfel este până în ziua de azi,de aceea nu poate umbla singur, ci numai în carul său. Sfântul Ilie este şi mare geambaş, are căruţa cu cai ce scot flăcări pe nas. Aceştia sunt potcoviţi cu potcoave de argint şi atunci când gonesc, bat din copite şi scapără de aceea se vad fulgerele. Când la noi se aude tunetul este de la caruţa Sfântului pentru ca face mare hărmălaie , că-s drumurile rele. Se mai spune că atunci când fulgeră, Sf. Ilie a trăsnit un drac.

Când trăsneşte, dă cu săgeata cea în trei dungi, ca sticla. Ea se bagă în pământ de nouă stânjeni. Se spune că  la nouă ani iasă din pământ şi că ar avea puteri vindecătoare. Cine o găseşte o bagă într-un pahar cu apă pe care o bea şi se vindecă de jiunghiuri.

Se mai zice că Sf. Ilie nu ştie cănd îi este ziua, căci, dacă ar şti, ar face mare  chef şi o veselie de s-ar prăpădi lumea. El întodeauna îl întreabă p Dumnezeu:

-Când e ziua mea, Doamne?

-Mai este, Ilie, mai este, îi răspunde  Dumnezeu.

După ce mai trec câteva zile, Sf. Ilie merge din nou la Dumnezeu şi îi întreabă:

-Mai este, Doamne, până la ziua mea?

-Apoi , Ilie , ziua ta a trecut, aşteaptă pe cea care vine la anul.

Atunci  Sf. Ilie de ciudă şi de  necaz,  porneşte fulgerele şi tunetele care răscolesc pământul. Atunci încep ploile de dupa Sf. Ilie.

Mărul este pomul Sf. Ilie, deoarece se zice ca el ar fi gustat primul din măr. De aceea se duc poame la biserică, în ziua de Sf. Ilie, dar şi să aibă pomii rod anul următor.

Despre Sf. Ilie se spune că:

·         Sf. Ilie are şapte tunuri:de secetă, de ploaie, de foamete, de holeră, de boli, de moarte şi de bătălie.

·         În ziua de Sf. Ilie nimeni nu munceşte di pricina focului şi a pietrei iscate de trăsnet.

·         El este cinstit de cojocari, ca să le meargă bine

·         Cine nu îl ţine nu are noroc de albine.

Cerul este ca o movilă nemarginită. Sf. Ilie obisnuieşte să iasă cu carul său la plimbare.carul său este un lucru sfânt , nedat lumi să îl vadă şi de aceea, când iese, acoperă cerul cu un nour.

Acest car , spre a nu aluneca are p talpa roţii cuiwe mari care să îl ţină, acestea gaurind bolta cerească, lăsând ploaia să curgă.