Chirurgia estetică, o poveste de mii de ani

Din unele papirusuri egiptene și texte sanscrite, care descriu în detaliu intervenții chirurgicale la nas, urechi și buze, reiese că operațiile estetice erau practicate și în urmă cu 5000 de ani. Chiar și așa, fără anestezie, fără sterilizare și fără prea ulte cunoștințe despre anatomia umană,operațiile estetice se realizau nu dintr-un moft, ci  dintr-o necesitate. Chirurgia plastică nu este o realizare amedicinii moderne,ci ma cu seamă o poveste de mii de an.

Un papirus care datează din anul 3000 î.Hr. descrie mai multe intervenții chirurgicale pentru corectarea fracturilor de mandibulă și nas. Se bănuiește că autorul originar al acestui papirus este Imhotep, primul medic și arhitect din istoria omenirii. În jurul anilor 2600 î.Hr., bandele de jefuitori din India obișnuiau să-și mutileze victimele, în semn de umilire.În plus, legea hindusă prevedea atunci amputarea nasului criminalilor sau soților adulteri.Cum această parte anatomică era în antichitate un simbol al demnității, se înțelege de ce chirurgia estetică era o necesitate. Primele intervenții plastice din  India sunt detaliate în enciclopedia ,,Samhita”din anul 600 î.Hr. Autorul acesteia, Sushruta, descrie peste300 de operații de reconstrucție a lobului urechii și a nasului. Sushrta ,considerat părintele chirurgiei plastice, se folosea de grefe de piele de pe frunte sau obraz și realize instrumente medicale special pentru aceste intervenții.

Regina egipteana Nefertiti a fost prima femeie care a recurs la un lifting facial, procedeu folosit în present de milioane de reprezentante ale sexului frumos ce  vor să pară mai tinere. Această descoperire a fost prezentată  într-o emisiune a postului britanic de televiziune Channel 4, unde speciliștii au discutat pe larg despre procedeul cunoscut sub numele de “Croydon facelift” ,prin care părul este strâns atât de tare încât întinde pielea de pe față și face să dispară liniiile și ridurile faciale.În textile referitoare la Nefertiti există informații conform cărora regina folose bucăți de pânză acoperite cu rășini sau cu alte produse adezive aproape de rădăcina parului pentru a-și întinde perfect pielea feței din jurul ochilor.

Blaise Pascal spunea despre regina Egiptului al cărei nas era lung și coroiat, că: “Dacă nasul Cleopatrei ar fi fost mai scurt, fața lumii ar fi fost alta”.Tot el credea că femeilecu nasul lung sunt mai atrăgătoare și că tocmai acest amănunt i-ar fi atras pe Cezar și Marcus Antonius.Deși operațiile estetice reau posbile la acea vreme, Cleopatra nu a apelat la ele. Totuși, mulți chirurgic i-au remodelat virtual nasul reginei.

De-a lungul vremii, chirurgia plastic a luat amploare, odată cu aprofundarea cunoștințelor de anatomie umană,cu apariția anesteziei și introducerea condițiilor de aseptie.